Teama să urci într-un taxi

O țară întreagă este răscolită de întâmplări care îi fac pe oameni să se simtă lipsiți de siguranță. În zilele noastre, un drum cu o mașină de ocazie ne trezește fiori, dar nici măcar o deplasare în centrul orașului, cu o mașină autorizată, nu ne ferește de emoții. Teama folosirii unui serviciu reglementat prin lege spune multe despre cum merg lucrurile în România sau, mai concret, în Craiova. Femeile tinere povestesc adesea că evită să ia un taxi singure, mai ales noaptea, pentru că nu se simt în siguranță și pentru că li s-a întâmplat să aibă parte de șoferi lipsiți de respect.

Taximetriști neserioși ori agresivi se întâlnesc adesea, iar frica de reacțiile lor îi face pe oameni să tacă în timpul curselor. De câte ori nu v-ați urcat într-un taxi și v-ați resemnat cu muzica dată tare, cu țigara fumată de șofer în timpul cursei, cu manevrele bruște și viteza mare, cu vorbitul la telefon, igiena sau ținuta necorespunzătoare sau cu limbajul indecent al acestora față de alți conducători din trafic? Răspunsul îl cunoaștem. Autoritățile trebuie să găsească urgent soluții pentru a crește siguranța craiovenilor care apelează la servicii de taximetrie. Ca prim pas, ar trebui să asigure facilitarea transmiterii de reclamații prin instituirea unei linii tel-verde, vizibile pe orice taxi, cât și existența unei situații clare a reclamațiilor și a modului de soluționare a acestora, angajarea taximetriștilor după verificarea acestei baze de date.

Legea prevede sancțiuni, dar acestea sunt aplicate mult prea rar ca să îi descurajeze pe cei care încalcă prevederile. Pasagerii sunt descurajați să ia atitudine fie din lipsa informațiilor, fie a lipsei reacției autorităților competente care nu au avut curajul să intervină. Numai cine nu a vrut nu a devenit taximetrist, comportamentul sau competențele fiind irelevante, chiar dacă sunt reglementate.

Art. 52 alin. 3 din Legea taximetriei nr. 38/2003 menționează, la litera a), că una din principalele obligații ale taximetristilor este „să aibă ținută corespunzătoare, un comportament civilizat și preventiv în relația cu clientul, respectând conduita de bună practică, conform prevederilor Standardului ocupațional al taximetristului”. Constituie contravenție nerespectarea acestei prevederi și se sancționează cu amendă de la 100 la 500 lei.

Dacă mergem mai departe și lecturăm Standardul Ocupațional al Taximetristului, am fi uimiți să aflăm că șoferii taximetrelor ar trebui să aibă competențe ce se referă nu doar la servirea clienților în mod politicos și cu profesionalism și asigurarea securității pasagerilor, dar și la oferirea de informații turistice și cunoașterea unei limbi de circulație internațională (engleză). Dacă angajarea taximetriștilor ar ține cont de acest standard ocupațional, probabil un număr covârșitor dintre cei aflați pe străzile României nu ar mai fi la volanul unui taxi.

Regulamentul local privind transportul de persoane în regim taxi ar trebui să includă o serie de prevederi propuse și de alte administrații locale, ca obligativitatea asigurării plății prin POS, interzicerea fumatului în interiorul mașinii în prezența clienților, precum și a folosirii telefoanelor sau a altor dispozitive mobile în timpul cursei, adaptarea fundalului sonor în funcție de solicitările clienților. Important este că selecția șoferilor ar trebui să implice criterii mult mai stricte, inclusiv interviuri și testări psihologice serioase, iar nu formale. Poate existența concurenței, a serviciilor de tipul ride-sharing ar fi o soluție pentru creșterea calității serviciilor de taximetrie, însă este binecunoscută reacția taximetriștilor.

Craiovenii plătesc pentru servicii și nu beneficiază de ele în mod corect și decent, iar siguranța noastră nu pare a fi o prioritate. Avem o strângere de inimă când urcăm într-un taxi la fel cum avem o neliniște când călcăm pragul unui spital. Normalitatea pare un deziderat din ce în ce mai îndepărtat. Mare parte din vină aparține autorităților locale care nu mai au credibilitate, nu fac verificări privind standardele autoturismelor și a taximetriștilor, se complac în haosul creat de interesele economice ale unor operatori sau acționari ai acestora. Cu cât trece timpul și o astfel de problemă nu este rezolvată, cu atât mai mult așteptările legitime ale oamenilor sunt spulberate, întărind senzația că trăiești într-un oraș în care Primăria doar încasează taxe și impozite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *